Impactul noului PAC asupra agriculturii ecologice
Având în vedere că agricultura ecologică câștigă din ce în ce mai mult teren, EURACTIV.pl explorează modul în care noua propunere PAC funcționează pentru a sprijini promovarea acestui tip de producție.
Agricultura ecologică se confruntă cu multe provocări, dar este si o oportunitate de a schimba fața peisajului agricol european.
Cu toate acestea, în timp ce agricultura industrială, orientată către producția în masă și maximizarea profitului continuă să domine, fermele ecologice câștigă o popularitate tot mai mare atât în rândul fermierilor, cât și al consumatorilor din UE.
Această tendință urmează să continue, deoarece noul comisar european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a anunțat sprijin pentru agricultura ecologică pe durata mandatului său de cinci ani.
„Una dintre prioritățile mele va fi dezvoltarea unui plan de acțiune pentru agricultura ecologică”, a declarat Janusz Wojciechowski în primul discurs al său în calitate de comisar UE la conferința AGRI Outlook din 10 decembrie la Bruxelles.
Fermierii și antreprenorii europeni se pregătesc acum pentru următorul pas. Aceasta va veni la 1 ianuarie 2021 odată cu intrarea în vigoare a noului regulament al UE privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice.
În UE, agricultura organică reprezintă în prezent 6,7% din terenurile agricole ale statelor membre. Acest număr crește de la an la „în ciuda numeroaselor dificultăți cu care se confruntă fermierii”, spune Dorota Metera, președintele consiliului de administrație al Bioekspert, un organism de certificare în agricultura ecologică.
Cu toate acestea, agricultura ecologică are încă nevoie de sprijin financiar și stimulente pentru fermieri, a declarat ea pentru EURACTIV.pl. În opinia ei, acest sprijin ar trebui să includă plățile către fermieri care trec la producția de alimente ecologice și stimulente financiare pentru a rămâne în agricultura ecologică.
UE și statele membre individuale sprijină agricultura ecologică prin subvenții de la al doilea pilon al politicii agricole comune, care este dedicată dezvoltării rurale. În cadrul UE, în medie, 6,4% din bugetul pentru acțiuni agricole și climatice este cheltuit pentru acest tip de producție, dar sumele exacte variază de la o țară la alta.
Însă Metera spune că sprijinul diferă foarte mult în toată UE, întrucât revine fiecărui stat membru să decidă cum dorește să promoveze agricultura ecologică pe teritoriul său. „Avem 200.000 de ferme ecologice în toată UE, dar situația variază de la o țară la alta”, a spus ea.
De exemplu, o țară precum Franța a decis în 2017 să depună eforturi pentru suveranitatea alimentară. Și unul dintre obiectivele sale este de a atinge până la 1 ianuarie 2022 50% din alimentele locale și organice din sectorul public de nutriție în masă.
Între timp, Polonia încă nu are o inițiativă similară din partea Ministerului Agriculturii, a spus ea.
Agricultura ecologică – un aliat natural al acțiunilor ecologice și climatice
Agricultura ecologică nu utilizează pesticide chimice sintetice sau îngrășăminte minerale ușor solubile, spre deosebire de produsele convenționale, comercializate în masă.
Acesta este un beneficiu clar pentru mediu pentru biodiversitate și protecția solului. Pe de altă parte, metodele agricole industriale, de multe ori, îmbunătățesc productivitatea fermelor în detrimentul mediului.
Există mai multe exemple de impact pozitiv al agriculturii ecologice asupra mediului. Unul dintre acestea este promovarea localităților și a lanțurilor de aprovizionare scurte. Sondajele arată că europenii apelează din ce în ce mai mult la produsele alimentare regionale, iar sondajul Eurobarometru 2018 arată că până la trei sferturi dintre europeni iau în considerare produsele regionale și locale atunci când fac cumpărăturile.
Nina Józefina Bąk este membră a Consiliului „Dobrze”, o cooperativă alimentară care promovează produse alimentare de înaltă calitate bazate pe lanțuri scurte de aprovizionare din Varșovia. În cadrul unei dezbateri din iulie privind viitorul agriculturii europene, găzduită de EURACTIV.pl, ea a argumentat despre rolul important al lanțurilor scurte în agricultura organică modernă.
„Cererea de mâncare bună crește, dar avem totuși nevoie de un sistem de distribuție diversificat. Piețele mici dispar, magazinele mici dispar, chiar și în orașele mici, iar in locul lor apar marii retaileri. Suntem chiar colonizați de mari lanțuri de retail „, a spus ea.
De asemenea, a pus problema conștientizării consumatorilor. Trebuie să scurtăm lanțurile de aprovizionare. Agricultorii și consumatorii trebuie să se întâlnească.
Critică
Între timp, majoritatea banilor PAC sunt cheltuiți pentru plăți directe către fermieri în cadrul primului pilon și vor rămâne astfel după 2020, lucru criticat de mișcarea europeană Via Campesina (ECVC).
În plus, cel de-al doilea pilon al PAC, care finanțează dezvoltarea rurală și din care ar putea fi susținute lanțurile scurte, se va confrunta cu reduceri, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene.
Comisia Europeană susține că noile reguli vor permite statelor membre o flexibilitate mai mare în utilizarea resurselor financiare alocate acestora, ceea ce va contribui la dezvoltarea de programe adaptate, precum promovarea lanțurilor de aprovizionare scurte.
„De asemenea, statele membre vor putea transfera până la 15% din alocările PAC între plăți și dezvoltare rurală și invers pentru a se asigura că își pot finanța prioritățile și măsurile”, a adăugat Metera.
„Deși noua PAC poate fi considerată pozitivă în contextul agriculturii ecologice, schimbările nu progresează destul de repede”, a spus ea.
